Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start writing!
Categories
IUCN
Institutul Unificat de Cercatari Nucleare (IUCN) din Dubna, regiunea Moscovei (120 km la nord de Moscova), Rusia, este un centru de cercetare international pentru stiinte nucleare. A fost infiintat printr-o Conventie semnata la data de 26 martie 1956 la Moscova de catre statele fondatoare cu scopul de a unifica potentialul lor stiintific si material pentru a studia proprietatile fundamentale ale materiei. IUCN are 18 state membre: Armenia, Azerbaidgean, Bielorusia, Bulgaria, Cuba, Cehia, Goergia, Kazahstan, Coreea, Moldova, Mongolia, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam.
   Romania participa in baza Statututlui IUCN (ratificat de catre Romania ca legea nr. 49/1994) la toate formele de activitate, de la cercetare fundamentala in domeniul fizicii nucleare, a particulelor elementare si materiei condensate pana la fizica aplicata si dezvoltare tehnologica.
   Principalele domenii de activitate ale IUCN sunt studiile teoretice si experimentale in fizica particulelor elementare, in fizica nucleara si cea a materiei condensate. Programul de cercetare al IUCN vizeaza obtinerea unor rezultate stiintifice deosebit de importante.
   In prezent Institutul are opt laboratoare, fiecare dintre ele fiind comparabil cu un institut mare in ceea ce priveste dimensiunea si obiectul investigatiilor impuse: Laboratorul Bogoliubov de Fizica Teoretica, Laboratorul Veksler-Baldin de Energii inalte, Laboratorul de Fizica Particulelor, Laboratorul Dzhelepov de Probleme Nucleare, Laboratorul Flerov de Reactii Nucleare, Laboratorul Frank de Fizica Neutronilor, Laboratorul de Tehnologii informationale si Laboratorul de Radiobiologie.
   IUCN detine o gama larga de facilitati experimentale pentru fizica: acceleratorul de particule Nuclotron (energia particulelor: 7 GeV), trei ciclotroane (120, 145, 650 MeV), un fazotron (680 MeV) si un sincrofazotron (4GeV). Institutul mai are de asemenea un reactor pulsat de neutroni rapizi (1500 MW pulsat) cu 19 extensii (instrumente asociate) de captura a fasciculelor de neutroni.
   In semn de recunoastere a contributiei exceptionale a oamenilor de stiinta de la IUCN la fizica si chimia moderna, Uniunea Internationala de Chimie Pura si Aplicata a denumit elementul 105 din Tabelul Periodic „Dubniumâ€.
   IUCN este denumit de asemenea „Scoala Stiintifica de Excelentaâ€. Multi oameni de stiinta si ingineri au facut practica la acest centru. Mai mult de 30 de ani o filiala a Universitatii de Stat din Moscova a functionat in Dubna. In 1991 a fost infiintat un Centru Universitar al IUCN. Studentii in anii terminali de la institutele in Rusia isi termina studiile la Dubna sub indrumarea unor oamnei de stiinta recunoscuti, efectuand practica la Laboratoarele IUCN. Incepand cu 1995 la IUCN se organizeazat un curs de pregatire postdoctorala.
Â
Categories
IUCN
Institutul Unificat de Cercatari Nucleare (IUCN) din Dubna, regiunea Moscovei (120 km la nord de Moscova), Rusia, este un centru de cercetare international pentru stiinte nucleare. A fost infiintat printr-o Conventie semnata la data de 26 martie 1956 la Moscova de catre statele fondatoare cu scopul de a unifica potentialul lor stiintific si material pentru a studia proprietatile fundamentale ale materiei. IUCN are 18 state membre: Armenia, Azerbaidgean, Bielorusia, Bulgaria, Cuba, Cehia, Goergia, Kazahstan, Coreea, Moldova, Mongolia, Polonia, Romania, Rusia, Slovacia, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam.
   Romania participa in baza Statututlui IUCN (ratificat de catre Romania ca legea nr. 49/1994) la toate formele de activitate, de la cercetare fundamentala in domeniul fizicii nucleare, a particulelor elementare si materiei condensate pana la fizica aplicata si dezvoltare tehnologica.
   Principalele domenii de activitate ale IUCN sunt studiile teoretice si experimentale in fizica particulelor elementare, in fizica nucleara si cea a materiei condensate. Programul de cercetare al IUCN vizeaza obtinerea unor rezultate stiintifice deosebit de importante.
   In prezent Institutul are opt laboratoare, fiecare dintre ele fiind comparabil cu un institut mare in ceea ce priveste dimensiunea si obiectul investigatiilor impuse: Laboratorul Bogoliubov de Fizica Teoretica, Laboratorul Veksler-Baldin de Energii inalte, Laboratorul de Fizica Particulelor, Laboratorul Dzhelepov de Probleme Nucleare, Laboratorul Flerov de Reactii Nucleare, Laboratorul Frank de Fizica Neutronilor, Laboratorul de Tehnologii informationale si Laboratorul de Radiobiologie.
   IUCN detine o gama larga de facilitati experimentale pentru fizica: acceleratorul de particule Nuclotron (energia particulelor: 7 GeV), trei ciclotroane (120, 145, 650 MeV), un fazotron (680 MeV) si un sincrofazotron (4GeV). Institutul mai are de asemenea un reactor pulsat de neutroni rapizi (1500 MW pulsat) cu 19 extensii (instrumente asociate) de captura a fasciculelor de neutroni.
   In semn de recunoastere a contributiei exceptionale a oamenilor de stiinta de la IUCN la fizica si chimia moderna, Uniunea Internationala de Chimie Pura si Aplicata a denumit elementul 105 din Tabelul Periodic „Dubniumâ€.
   IUCN este denumit de asemenea „Scoala Stiintifica de Excelentaâ€. Multi oameni de stiinta si ingineri au facut practica la acest centru. Mai mult de 30 de ani o filiala a Universitatii de Stat din Moscova a functionat in Dubna. In 1991 a fost infiintat un Centru Universitar al IUCN. Studentii in anii terminali de la institutele in Rusia isi termina studiile la Dubna sub indrumarea unor oamnei de stiinta recunoscuti, efectuand practica la Laboratoarele IUCN. Incepand cu 1995 la IUCN se organizeazat un curs de pregatire postdoctorala.
Â
Categories
Premiile CNCSIS 12
In perioada 13 – 15 mai 2010, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) impreuna cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti, organizeaza cea de-a doisprezecea editie a Conferintei Nationale a Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior – CNCSIS 12.
Conferinta are ca scop crearea unui spatiu de discutii care sa faciliteze realizarea schimbului de opinii intre cercetatorii romani.
 In deschiderea conferintei a avut loc decernarea premiilor CNCSIS, ca recunoastere a contributiei in aria cercetarii romanesti a personalitatilor remarcabile din institutiile de cercetare si invatamant superior pentru intreaga lor activitate, dar si a performantelor deosebite ale tinerilor cercetatori, doctori in stiinte. (mai multe – LINK LA SITE-UL CNCSIS http://www.cncsis.ro/userfiles/file/comunicare/Premii%20CNCSIS/PREMII%202010.pdf )
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, dl. Prof.univ.dr. Adrian Curaj sustine vineri,  14 mai, cu incepere de la ora 9:00 alocutiunea  cu tema “Sistemul CDI – Provoc?rile urm?toarei decadeâ€
Categories
Premiile CNCSIS 12
In perioada 13 – 15 mai 2010, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) impreuna cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti, organizeaza cea de-a doisprezecea editie a Conferintei Nationale a Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior – CNCSIS 12.
Conferinta are ca scop crearea unui spatiu de discutii care sa faciliteze realizarea schimbului de opinii intre cercetatorii romani.
 In deschiderea conferintei a avut loc decernarea premiilor CNCSIS, ca recunoastere a contributiei in aria cercetarii romanesti a personalitatilor remarcabile din institutiile de cercetare si invatamant superior pentru intreaga lor activitate, dar si a performantelor deosebite ale tinerilor cercetatori, doctori in stiinte. (mai multe – LINK LA SITE-UL CNCSIS http://www.cncsis.ro/userfiles/file/comunicare/Premii%20CNCSIS/PREMII%202010.pdf )
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, dl. Prof.univ.dr. Adrian Curaj sustine vineri,  14 mai, cu incepere de la ora 9:00 alocutiunea  cu tema “Sistemul CDI – Provoc?rile urm?toarei decadeâ€
The paper analyses the European Research Area policy (ERA) from the innovation perspective. The Lisbon Treaty gives the Union the objective of free circulation of researchers, scientific knowledge and technology. The five ERA initiatives implement the ERA policy on the basis of voluntary cooperation. The ERA and innovation are linked through the business sector R&D investment. The economic value of the ERA comes from accelerated cross-European knowledge spillovers reducing the cost of inventing. In general, important obstacles hinder the knowledge spillovers making them largely intra-national. These obstacles arise due to the incentives in providing and sharing knowledge and to costs of capturing knowledge spillovers. Funding of knowledge from national budgets and uncertain benefits from knowledge circulation across the heterogenous member states complicates situation further. The analysis of Joint Programming and Better Careers and Mobility initiatives reveals multiple sources of obstacles to cross-European knowledge spillovers. Weak incentives in the member states and limited possibilities at the EU level block the implementation of ERA. In this constellation, the ERA initiatives need to support openness and competition in publicly funded research and universities as well as better models of scientific management to guarantee highest scientific quality. Accelerated (ERA) knowledge spillovers require extended and dynamic markets.
The paper analyses the European Research Area policy (ERA) from the innovation perspective. The Lisbon Treaty gives the Union the objective of free circulation of researchers, scientific knowledge and technology. The five ERA initiatives implement the ERA policy on the basis of voluntary cooperation. The ERA and innovation are linked through the business sector R&D investment. The economic value of the ERA comes from accelerated cross-European knowledge spillovers reducing the cost of inventing. In general, important obstacles hinder the knowledge spillovers making them largely intra-national. These obstacles arise due to the incentives in providing and sharing knowledge and to costs of capturing knowledge spillovers. Funding of knowledge from national budgets and uncertain benefits from knowledge circulation across the heterogenous member states complicates situation further. The analysis of Joint Programming and Better Careers and Mobility initiatives reveals multiple sources of obstacles to cross-European knowledge spillovers. Weak incentives in the member states and limited possibilities at the EU level block the implementation of ERA. In this constellation, the ERA initiatives need to support openness and competition in publicly funded research and universities as well as better models of scientific management to guarantee highest scientific quality. Accelerated (ERA) knowledge spillovers require extended and dynamic markets.
Categories
DECERNAREA PREMIILOR CNCSIS 12
In perioada 13 – 15 mai 2010, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) impreuna cu Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti, organizeaza cea de-a doisprezecea editie a Conferintei Nationale a Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior – CNCSIS 12.
Conferinta are ca scop crearea unui spatiu de discutii care sa faciliteze realizarea schimbului de opinii intre cercetatorii romani.
 In deschiderea conferintei a avut loc decernarea premiilor CNCSIS, ca recunoastere a contributiei in aria cercetarii romanesti a personalitatilor remarcabile din institutiile de cercetare si invatamant superior pentru intreaga lor activitate, dar si a performantelor deosebite ale tinerilor cercetatori, doctori in stiinte. (mai multe – LINK LA SITE-UL CNCSIS http://www.cncsis.ro/userfiles/file/comunicare/Premii%20CNCSIS/PREMII%202010.pdf )
Presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica, dl. Prof.univ.dr. Adrian Curaj sustine vineri,  14 mai, cu incepere de la ora 9:00 alocutiunea  cu tema “Sistemul CDI – Provoc?rile urm?toarei decadeâ€